Definita cuvantului dizgrația
DIZGRAȚIÁ, dizgrațiez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva de bunăvoința, de favoarea de care s-a bucurat până atunci, a-i retrage favoarea. [Pr.: -ți-a] – Din fr. disgracier (după dizgrație).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dizgrația
zincografiá (a ~) (-co-gra-fi-a) vb., ind. prez. 3 zincografiáză, 1 pl. zincografiém (-fi-em); conj. prez. 3 să zincografiéze; ger. zincografiínd (-fi-ind) Vezi definitia »
WÍDIA s. f. carbură de tungsten și titan, foarte dură, folosită la fabricarea cuțitelor de strung și a altor scule de așchiere a metalelor. (< fr. widia) Vezi definitia »
JUNGHIÁ, júnghii, vb. I. Tranz. (Pop.) A înjunghia. [Pr.: -ghi-a] – Lat. jugulare. Vezi definitia »
VIA prep. Pe drumul, în direcția. // s.f. (Tehn.; în forma vie) Drum, rută. [< lat., fr., it. via]. Vezi definitia »
CARTOGRAFIÁ, cartografiez, vb. I. Tranz. A executa hărți și planuri topografice. [Pr.: -fi-a] – Din cartografie. Vezi definitia »