CALÁTOS s.n. Vas de lut în formă de cupă la vechii greci. [Scris și calathos. / < fr. calathos, cf. gr. kalathos]. Vezi definitia »

LANGURÓS, -OÁSĂ, languroși, -oase, adj. (Adesea peior. sau ir.; și adverbial) Plin de sentimentalism; galeș, sentimental. – Din fr. langoureux. Vezi definitia »

barós (baroáse), s. n. – Ciocan mare al fierarilor. Țig. baro „mare, important”, bares „foarte, extrem de” (Miklosich, Zig., 177; Hasdeu 2536; Graur, 124-6; Gáldi, Dict., 226), de unde provine și sp. bari „excelent” (cf. Corominas, I, 408). Der. baroi, s. m. (persoană importantă, zeflemea adresată țiganilor); baraon, s. m. (zeflemea adresată țiganilor), hapax al lui Ispirescu, ce pare a proveni din contaminarea cu faraon; barosan, adj. (important, imponent, care se bucură de considerație), pe care Gaur îl explică prin țig. baro san „ești mare”, și Iordan, BF, 274, prin baros -an, cf. Graur, BL, IV, 196; barosan, s. m. (persoană importantă; Arg., agent de poliție); barosănie, s. f. (grandoare); barosănește, adv. (minunat, magnific); barosăni, vb. (a se îmbogăți); boroi, s. m. (țigan); baragladină, s. f. (țigan, zeflemea sau formulă de adresare depreciativă), comp. din baro și bg. gladen „flămînd” (DAR) sau gadină „vietate, animal” (după ipoteza foarte riscantă a lui Philippide, Viața rom., I, 1916, p. 216, der. de la barangă); baron, s. n. (membru viril), cf. Juilland 157. Vezi definitia »

SARMENTÓS, -OÁSĂ, sarmentoși, -oase, adj. (Bot.) Care are tulpina lungă, mlădioasă și agățătoare. – Din fr. sarmenteux. Vezi definitia »

vălurós adj. m., pl. văluróși; f. văluroásă, pl. văluroáse Vezi definitia »