EMBRIOTOMÍE, embriotomii, s. f. Tăiere a fetusului mort în interiorul uterului matern, când nu este posibilă o naștere normală. [Pr.: -bri-o-] – Din fr. embryotomie. Vezi definitia »

stachie, stachii s. f. (intl., înv.) palmă. Vezi definitia »

NIDÁȚIE s. f. fixare a oului fecundat în mucoasa uterină. (< fr. nidation) Vezi definitia »

TRAHEOBRONHOSCOPÍE s. f. explorare directă a traheii și a bronhiilor cu ajutorul unui tub introdus pe cale bucală sau prin orificiul unei traheotomii. (< fr. trachéobronchoscopie) Vezi definitia »

TENALGÍE s.f. (Med.) Durere în tendoanele mușchilor. [Gen. -iei. / cf. fr. ténalgie, it. tenalgia]. Vezi definitia »