ARAGONÍT s. n. Mineral alcătuit din carbonat de calciu cristalizat, din care se fac obiecte ornamentale. – Din fr. aragonite. Vezi definitia »

mărgărít (mărgăríte), s. n. – 1. Perlă. – 2. Plantă (Loranthus europaeus). – Var. mărgărint. Ngr. μαργαρίτης (Candrea; Scriban), cf. bg., sb. margarit. Este cuvînt identic cu mărgăritar, s. n. (perlă, plantă; Loranthus europaeus, Convallaria maialis), mr. mărgăritar(e), din ngr. μαργαριτάρι (Murnu 35; Meyer 260), cf. alb., bg. margaritar. – Der. mărgăritărea, s. f. (iris). Mărgărită (var. margarită), s. f. (margaretă, Chrysanthemus leucanthemum), din fr. marguerite, a fost apropiat fonetic de mărgăritar. Cf. mărgea. Vezi definitia »

ȘTROFĂLUÍT adj. v. ștrofălui. [Sinonime] Vezi definitia »

DACÍT s.n. Rocă efuzivă alcătuită din cuarț, feldspați etc. [< fr. dacite]. Vezi definitia »

cobzărit s. n. sg. v. cobzăreală. Vezi definitia »