CRÍMĂ s. f. 1. violare a legii penale, care se pedepsește cu detenție riguroasă, muncă silnică, temniță grea, moarte etc.; omor. ♦ ~ de război = acțiune săvârșită de membrii unor forțe armate în timp de război nesocotind normele dreptului internațional care reglementează legile războiului; ~ contra umanității = atrocități recunoscute pe plan internațional ca violând legile elementare ale umanității. 2. nelegiuire, fărădelege. ◊ păcat. (< fr. crime) Vezi definitia »

HIDROACÚSTICĂ s.f. v. hidroacustic (1). [DEX'98] Vezi definitia »

ECOSÓNDĂ s. f. sondă electronică cu ecou acustic, în ecolocație; eholot. (< fr. échosonde) Vezi definitia »

ABUNDÉNȚĂ s. f. Belșug, bogăție. ♢ Loc. adv. Din abundență = din plin; mult. – Fr. abondance (lat. lit. abundantia). Vezi definitia »

MARÚLĂ, marule, s. f. (Bot.; reg.) Lăptucă. – Din ngr. marúli, bg. marulja. Vezi definitia »