VORNICÍE s. f. (Înv.) 1. Demnitate, rang, funcție de vornic (1). ♦ Localul în care vornicul își exercita funcția. 2. Funcția de primar la sat. ♦ Localul primăriei. – Vornic + suf. -ie. Vezi definitia »

ODONTALGÍE s. f. durere de dinți. (< fr. odontalgie) Vezi definitia »

PLANTULÁȚIE s. f. dezvoltare a embrionului vegetalelor în timpul germinației. (< fr. plantulation) Vezi definitia »

EPONIMÍE s. f. Funcția de eponim. – Din fr. éponymie. Vezi definitia »

NEUROTOMÍE s.f. Secționare a unui nerv periferic. [Gen. -iei, var. nevrotomie s.f.. / cf. fr. nevrotomie < gr. neuron – nerv, tome – tăiere]. Vezi definitia »