EXPOZÍȚIE, expoziții, s. f. 1. Prezentare organizată, publică a unor obiecte selecționate, pentru a pune în lumină specificul unei activități, realizările unui artist etc. sau în scop instructiv. 2. Loc sau clădire special amenajate unde sunt expuse aceste obiecte. 3. Parte a unei opere literare, în special dramatice, situată la începutul acesteia, în care se schițează datele fundamentale ale acțiunii, personajele etc. [Var.: expozițiúne s. f.] – Din fr. exposition, lat. expositio, -onis. Vezi definitia »

PANTOGRAFÍE s. f. 1. reproducere a unui desen etc. cu ajutorul pantografului (1). 2. procedeu de tipar cu forme a căror suprafață activă, mai înaltă decât suprafața neutră, este unsă cu o cerneală vâscoasă; tipar înalt. (< fr. pantographie) Vezi definitia »

huríe (huríi), s. f. – În religia musulmană, fecioară sau femeie foarte frumoasă promisă credincioșilor în paradis. Tc. huri, probabil prin intermediul fr. houri. Împrumut literar din sec. XIX. Vezi definitia »

PULULÁȚIE, pululații, s. f. (Med.) 1. Înmulțire rapidă și abundentă. 2. Producere rapidă de țesuturi morbide. – Din fr. pullulation. Vezi definitia »

SIMFONÍE s.f. 1. Compoziție muzicală pentru orchestră, care cuprinde de obicei patru părți. 2. (Fig.) Îmbinare armonioasă de culori. [Gen. -iei. / < fr. symphonie, it. sinfonia, cf. lat., gr. symphonia]. Vezi definitia »