COMPLICÁȚIE s.f. Complicare; stare complicată; încurcătură. ♦ Agravare a unei boli prin apariția unor noi stări patologice. [Var. complicațiune s.f. / cf. fr. complication, lat. complicatio]. Vezi definitia »

SITIOLOGÍE s.f. Știință care are ca obiect studiul alimentelor. [Gen. -iei, var. sitologie s.f. / < fr. sitiologie, it. sitologia, cf. gr. sition – aliment, logos – studiu]. Vezi definitia »

COLOGRAFÍE s. f. Procedeu de tipărire la care clișeul imprimabil este preparat pe o placă de sticlă. – Din fr. colographie. Vezi definitia »

DECLINÁȚIE s. f. unghi între direcția unui astru și planul ecuatorial. ♦ ~ magnetică = unghiul dintre direcția nordului magnetic și meridianul geografic al unui loc. (< fr. déclination, lat. declinatio) Vezi definitia »

TORACOSTOMÍE s. f. rezecție costală în vederea reducerii presiunii intratoracice. (< fr. thoracostomie) Vezi definitia »