OSTRACÍSM s. n. 1. (în Grecia antică) îndepărtare temporară a unui cetățean din viața publică, pe care o hotăra poporul prin vot scris pe o scoică. 2. (fig.) proscriere; ostracizare. (< fr. ostracisme) Vezi definitia »

GESTUALÍSM s. n. direcție a expresionismului abstract, practicat în pictura americană, constând în înregistrarea cu fidelitate a tensiunii spirituale și fizice a autorului în momentul pictării. (< engl. gestualism) Vezi definitia »

RADICALÍSM s. n. Preconizare și practicare a metodelor radicale în soluționarea unor probleme. – Din fr. radicalisme. Vezi definitia »

INCOLINÍSM, incolinisme, s. n. (Biol.) Formă de conviețuire a două organisme în care unul folosește gazda numai ca adăpost. – Din fr. incolinisme. Vezi definitia »

ALEXANDRINÍSM s. n. 1. Ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice, semigrecești, semiegiptene, cu centrul în orașul Alexandria (sec. III î.Hr. – III d.Hr.). 2. Caracterul operei poeților alexandrini; p. ext. caracterul rafinat, erudit, subtil, ezoteric al artei și filozofiei în perioadele sale de declin. – Din fr. alexandrinisme. Vezi definitia »