STRÓI s. n. (Înv. și reg.) 1. Rând, șir (de soldați). 2. (În expr.) A bate la stroi sau a purta în stroi = a aplica cuiva o pedeapsă disciplinară, constând în trecerea printre două rânduri de soldați care îl lovesc unul după altul cu vergi. – Din rus. stroj. Vezi definitia »

ondoí, pers. 3 sg. ondoáie, vb. IV (reg.) a ondula. Vezi definitia »

OGÓI¹, ogoaie, s. n. (Reg.) Loc în care se joacă copiii cu mingea sau loc delimitat (îngrădit) pentru jocuri de copii. – Et. nec. Vezi definitia »

pribói (priboáie), s. m. – 1. Găuritor, perforator. – 2. Repeziș, vîltoare, taluz pe malul apei, care deviază curentul. – 3. (S. m.) Varietate de geraniu (Geranium macrorrhizum). – Var. briboi. Sb. priboj, slov. preboj (Cihac, II, 290; Conev 67; Candrea; Bologa, Dacor., V, 479-82). Sensul 2 se explică prin lovirea apei de stînca gata să se găurească. – Der. priboi, vb. (a găuri, a perfora). Vezi definitia »

șiștoi, șiștoaie s. n. (er., obs.) penis. Vezi definitia »