DERIVÁRE, derivări, s. f. Acțiunea de a deriva și rezultatul ei. 1. Provenire, rezultare a unui lucru din... ♦ (Lingv.) a) Provenire a unui cuvânt din altul, arătare a provenienței unui cuvânt din altul, b) Procedeu prin care se formează un cuvânt din altul cu ajutorul sufixelor sau al prefixelor; derivație (3). ♦ (Lingv.: în sintagmele) Derivare regresivă (sau inversă) = derivare prin suprimarea unor afixe de la cuvinte deja existente. 2. Operație folosită în calculul diferențial pentru obținerea unei derivate. – V. deriva. Vezi definitia »

AUTOEXAMINÁRE s.f. Faptul de a se autoexamina. [< autoexamina]. Vezi definitia »

LISTÁRE s. f. acțiunea de a lista. ◊ (inform.) înregistrare (la imprimantă) a datelor, rezultatelor și programelor într-o formă accesibilă operatorului uman. (< lista) Vezi definitia »

CROMATÁRE s.f. Operația de acoperire a obiectelor metalice cu un strat subțire de cromați, pentru a le da un anumit aspect și anumite calități (inoxidabilitate, luciu etc.) [După fr. chromatage]. Vezi definitia »

REZERVÁRE, rezervări, s. f. Acțiunea de a (se) rezerva și rezultatul ei. – V. rezerva. Vezi definitia »