EXPEDIȚIONÁR, -Ă adj. De expediție. ◊ Corp expediționar = grupare de forțe armate însărcinată cu acțiuni militare pe teritoriul unor țări îndepărtate. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. expéditionnaire]. Vezi definitia »

VENTRICULÁR, -Ă adj. al ventriculelor. (< fr. ventriculaire) Vezi definitia »

INTRAOCULÁR, -Ă adj. în, din interiorul ochiului. (< fr. intra-oculaire) Vezi definitia »

OVÁR, ovare, s. n. 1. Fiecare dintre cele două glande de reproducere ale femelei, care conține celulele germinative și ovulele. 2. (Bot.) Partea inferioară a pistilului, formată din carpele, care conține ovulele și care, după fecundație, se transformă în fruct. – Din lat. ovarium, fr. ovaire. Vezi definitia »

VICECANCELÁR s. m. locțiitor al unui cancelar, pe care îl reprezintă în lipsă. (după fr. vice-chancelier) Vezi definitia »