FRANCÉZ, -Ă, francezi, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care face parte din populația de bază a Franței sau este originară de acolo; franțuz. 2. Adj. Care aparține Franței sau populației ei, privitor la Franța sau la populația ei; franțuzesc. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de francezi. – Din it. francese, fr. français. Vezi definitia »

BORDELÉZ, -Ă, bordelézi, -e, adj., subst. 1. Adj., s.m. și f. (Locuitor) din Bordeaux. 2. S.f. Sticlă cu fundul în formă de pâlnie. (din fr. bordelais) Vezi definitia »

RUANDÉZ, -Ă, ruandezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută și crescută în Rwanda. 2. Adj., s. m. și f. (Locuitor) din Rwanda. [Pr.: ru-an-] – Ruanda (n. pr.) + suf. -ez. Vezi definitia »

miez s. n. (s. m.), pl. miezuri (mieji) Vezi definitia »

șez² s.n. (înv.) 1. sediu, reședință. 2. focar (al unei boli). Vezi definitia »