CRUP s. n. Afecțiune a laringelui la copil, caracterizată prin respirație sufocantă și printr-o tuse răgușită, uneori cu formare de false membrane; gușter. – Din fr. croup. Vezi definitia »

calúp (calúpuri), s. n. – 1. Tipar, matrice, calapod, formă. – 2. Obiect adaptat, bucată. – Mr. călupe, megl. calop. Tc. kalup „tipar” (Șeineanu, II, 83; Meyer 169; Lokotsch 103); cf. ngr. ϰαλούπι, alb. kaljëp, bg. kalăp, sb. kalap. Este cuvînt cu intensă circulație europeană. În tc. provine din arab. qālib, de unde fr. acabit și calibre (Gamillscheg 6; Ronzevalle 128), și arab. provine din it. garbo (Corominas, II, 616) sau din gr. ϰαλόπους. În tc. are și sensul de „viclenie, șiretlic”, care s-a păstrat în expresia „a trage un calup” „a înșela”. Este dublet al lui calibru, s. n. (mărime; calitate personală), din fr. și al lui calapod. Vezi definitia »

OTCÚP, otcupuri, s. n. (Înv) Bun sau venit al statului dat în arendă. – Din rus. otkup. Vezi definitia »

grup politic moderat dominant de deputatii din departamentul Gironde(sud-vestul Frantei) Vezi definitia »

zup interj. Vezi definitia »