BRICHETÁ, brichetez, vb. I. Tranz. A face brichete² prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente. – Din fr. briqueter. Vezi definitia »

HIDRATÁ vb. refl. (despre substanțe chimice) 1. a se combina cu apă. 2. a absorbi apa în interiorul său prin adeziune. (< fr. hydrater) Vezi definitia »

Aceasta nu este o definitie ci doar o semnalare catre specialisti privind sursa posibila a cuvantutlui popular romanesc ”pulă”. Ar putea proveni din cuvantul din greaca veche ”pylos”, cu ”y” pronuntat ca in frantuzescul ”but”. ”Pylos” avea semnificatia de ”stalp, par, sulita”, de exemplu in ”syderoi pyloi” – portile de fier, de fapt ”stalpii (de poarta) de fier”. Istoric se si consemneaza o legatura intre micenienii dela inceputul mileniului II BC si zona Muntilor Apuseni (depozitele de bronz), de unde unele ipoteze istorice spun ca au plecat grecii vechi, aheii sau argeii. Vezi definitia »

mata o suge Vezi definitia »

SUPLIMENTÁ vb. I. tr. A face, a da un supliment; a completa, a adăuga, a împlini. [< fr. supplémenter]. Vezi definitia »