obrintí (obrintésc, obrintít), vb. refl. -A se înflama un abces sau o rană. – Var. obrînti și der. Sl. obętriti sę „a arde”, cu var. obujętriti. Der. din sl. obruditi sę „a (se) înroși” (Cihac, II, 222) sau din bg. obrinato (Conev 93) nu este posibilă. – Der. obrinteală, s. f. (inflamație, flegmazie); obrintitor, adj. (înv., care dă înflamație). Vezi definitia »

CIOPÂRTÍ vb. IV. v. ciopârți. Vezi definitia »

zărăstí (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se zărăstéște, imperf. 3 sg. se zărăsteá conj. prez. 3 să se zărăsteáscă Vezi definitia »

hropotí, hropotésc, vb. IV (reg.) a horcăi, a hârâi, a hârcâi. Vezi definitia »

CETÍ vb. IV. v. citi. Vezi definitia »