Definita cuvantului bogota
BOGOTÁ (SANTA FÉ DE BOGOTÁ), cap. Columbiei situată în partea centrală a țării, la 2.660 m alt.; 5,71 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicații pe autostrada pan-americană. Aeroport internațional (El Dorado). Pr. centru comercial, financiar, politic și cultural al țării. Fabrici textile, alim., de încălț., producătoare de ciment. Anvelope, îngrășăminte chimice, montaj automobile. Universitate (1536). Colegiul național San Bartolomé (1604). Academie de științe. Monumente: bisericile La Conceptión (sec. 16) și San Francisco (sec. 16-17). Muzee. Întemeiat în 1538 de conchistadorii spanioli sub conducerea lui G. Jiménez de Quesada. Din 1819, cap. Rep. Federative Marea Columbie, iar din 1830 cap. a Noii Granada (care a luat, în 1886, numele de Columbia).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bogota
gáta adv. – 1. Pregătit, aranjat. – 2. Isprăvit, terminat. – 3. (Despre haine confecționate) Care se pot cumpăra direct din magazin. Sb. gotovŭ „gata” (Miklosich, Lexicon, 140; Cihac, II, 118), interpretat în mod greșit, datorită terminației, ca o formă flexionară de la *gotŭ, de unde rom. *gat cu -a adverbial; cf. același rezultat în alb. gat (Meyer 119; Philippide, II, 713 și Petrovici, Dacor., VII, 348, cuvîntul rom. provine din alb. cf. Rosetti, II, 116). Petrovici, Dacor., X, 129, și-a corectat prima părere, admițînd etimonul sl., pe care îl consideră introdus în rom. înainte de sec. IX, epocă în care s-a petrecut în sl. schimbarea lui a › o. Miklosich, Slaw. Elem., 9, credea că este vorba de un cuvînt autohton. Cf. sb. gotov (Daničič, III, 330). Der. găti, vb. (a pregăti, a aranja; a prepara mîncare; a împodobi, a termina), cu var. găta, în care a putut influența sl. gatati „a acumula” (Miklosich, Lexicon, 126; găteală, s. f. (pregătire; împodobire); gătenie, s. f. (pregătire); gătitură, s. f. (fel de mîncare); pregăti, vb. (a prepare, a aranja), formație modernă, copiată pe baza lat. praeparare sau poate pe baza sl. (rus.) prigotoviti; pregătitor, adj. (care prepară); nepregătit, adj. (fără pregătire). – Din rom. provine alb. pregatoń (Pușcariu, Dacor., VII, 126), împrumut literar din sec. XIX. Vezi definitia »
ÎNDEPĂRTÁ, îndepărtez, vb. I. 1. Tranz. A face să fie sau a ține departe; a înlătura. ♦ A scoate pe cineva din funcție; a concedia. 2. Refl. A pleca din apropierea cuiva sau a ceva; a merge în altă parte. ♦ A se abate, a devia. – În + depărta. Vezi definitia »
META- Element prim de compunere savantă cu semnificațiile: 1. „schimbare”, „transformare”, „transpoziție”, „transfer”; 2. (în terminologia chimică) „polimer”. [< fr. méta-, it. meta-, cf. gr. meta – cu, după, lângă]. Vezi definitia »
SUREXCITÁ vb. I. v. surescita. Vezi definitia »
narcisista Vezi definitia »