păleácă, păléci, s.f. (reg.) 1. prăjină lungă și subțire; ciomag. 2. nuia groasă. Vezi definitia »

ȚÚRCĂ¹, țurci, s. f. Bețisor ascuțit la ambele capete, cu care se joacă copiii, încercând să-l arunce cât mai departe cu ajutorul altui băț mai lung; jocul la care se folosește acest bețișor. – Cf. ucr., rus. curka. Vezi definitia »

CADRANÚRĂ s. f. defect al lemnului în crăpături pe direcția razelor medulare. (< fr. cadranure) Vezi definitia »

PARALDEHÍDĂ s.f. (Chim.) Produs de polimerizare al aldehidei acetice, cu acțiune hipnotică. [< fr. paraldéhyde]. Vezi definitia »

VAGÍNĂ s.f. (Biol.) Teacă; (spec.) Teaca frunzelor gramineelor. [< lat. vagina]. Vezi definitia »