REOBÁZĂ s.f. (Fiz.) Intensitate minimă a unui curent galvanic, capabil să producă excitația unui țesut viu. [< fr. rhéobase, cf. gr. rheos – curent, basis – bază]. Vezi definitia »

CADÉNȚĂ s. f. 1.. ritm de desfășurare a unei mișcări. ♦ în ~ = cu mișcări uniform repetate. ◊ frecvență (1); număr de lovituri trase de o armă într-o unitate de timp. ◊ succesiune ritmică a unor cuvinte, fraze, versuri. 2. formulă melodico-armonică de încheiere a unei fraze muzicale. 3. secțiune solistică cu caracter de improvizație dintr-un concert instrumental, care permite interpretului să-și etaleze virtuozitatea. (< it. cadenza, fr. cadence) Vezi definitia »

năpădeálă, năpădéli, s.f. (înv.) 1. năpădire. 2. cuprindere din toate părțile, învăluire; năpădire. Vezi definitia »

PERISALPINGÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesuturilor din jurul salpingelui. [Cf. fr. périsalpingite]. Vezi definitia »

GLICOGENOLÍZĂ, glicogenolize, s. f. (Biochim.) Transformare a glicogenului în glucoză. – Din fr. glycogénolyse, engl. glycogenolysis. Vezi definitia »