MÁNDRĂ, mandre, s. f. Îngrăditură de nuiele, de stuf sau de șipci, așezată de-a curmezișul unei ape pentru a înlesni prinderea sau păstrarea peștilor. – Din ngr. mándra. Vezi definitia »

MINITELECOMANDĂ s. f. mic aparat pentru declanșarea funcționării unui tv., alarma unei agenții diplomatice etc. (< mini¹- + telecomandă) Vezi definitia »

steríță s.f. (înv. și pop.) direcție în care bate vântul; bătaia vântului. Vezi definitia »

REVUÍSTICĂ s.f. Arta scrierii revistelor de teatru. [Pron. -vu-is-. / cf. fr. revuistique]. Vezi definitia »

VÂLCÍCĂ, vâlcele, s. f. Vâlcea. – Vâlcea + suf. -ică. Vezi definitia »