CLOȘCĂRÍE, cloșcării, s. f. Loc în care se țin cloștile. – Din cloșcă + suf. -ărie. Vezi definitia »

VERBIGERÁȚIE s.f. (Med.) Simptom în unele boli mintale, constând din repetarea continuă a aceleiași propoziții. [< fr. verbigération, cf. lat. verbigerare – a sporovăi]. Vezi definitia »

DIZERTÁȚIE s. f. v. disertație. Vezi definitia »

INSÉRȚIE, inserții, s. f. 1. Inserare; (concr.) ceea ce se inserează. 2. Legare, fixare. 3. (Anat.) Locul de fixare pe os a capătului terminal al unui mușchi. 4. Strat de material (metalic sau textil) inclus în structura altui material sau cuprins între fețele de contact pentru a-i mări rezistenta la rupere sau la sfâșiere. – Din fr. insertion, lat. insertia. Vezi definitia »

POICHILOTERMÍE s. f. însușire a unor animale de a fi poichiloterme. (< fr. poïkilothermie) Vezi definitia »