DEGLUTÍȚIE, deglutiții, s. f. Act fiziologic reflex prin care bolul alimentar trece din gură, prin esofag, în stomac; înghițire. [Var.: degluțiúne s. f.] – Din fr. déglutition. Vezi definitia »

INTERCOMUNICÁȚIE s. f. Comunicație între două sau mai multe puncte; conexiune. ♦ Conversație între doi sau mai mulți interlocutori. – Din fr. intercommunication. Vezi definitia »

CISTECTAZÍE s.f. (Med.) Dilatație a vezicii urinare. [Gen. -iei. / < fr. cystectasie]. Vezi definitia »

EDUCÁȚIE s. f. 1. activitate socială cu caracter fundamental de transmitere a experienței de viață, a culturii către generații tinere, de influențare sistematică și conștientă a dezvoltării intelectuale, morale sau fizice; totalitatea acestei acțiuni. 2. bună creștere, bună cuviință. (< fr. éducation, lat. educatio) Vezi definitia »

TEANDRÍE s. f. (în concepția creștină) natură divină și umană a lui Cristos. (< it. teandria) Vezi definitia »