DEZGOVEÁLĂ, dezgoveli, s. f. (Pop.) Faptul de a dezgovi. – Dezgovi + suf. -eală. Vezi definitia »

DOFTORÍȚĂ s. f. v. doctoriță. Vezi definitia »

DICTATÚRĂ s.f. 1. Demnitatea de dictator în vechea Romă; timpul cât un dictator exercita puterea. 2. Formă de guvernământ în care puterea supremă aparține unui dictator; guvernare exercitată de o clasă dominantă. 3. (În filozofia marxistă) Dictatura proletariatului = putere de stat a clasei muncitoare întemeiată pe alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, rolul conducător deținându-l clasa muncitoare prin partidul ei marxist-leninist. [< lat. dictatura, cf. fr. dictature]. Vezi definitia »

EBÓȘĂ s. f. 1. semifabricat prin eboșare. 2. operă de pictură, sculptură etc. abia începută, schițată. ◊ schiță, crochiu. 3. (fig.) schițare; aparență. (< fr. ébauche) Vezi definitia »

hanghércă, hanghérci, s.f. (reg., înv.) haină bărbătească scurtă, de postav, îmblănită; vinghercă. Vezi definitia »