Definita cuvantului briptă
BRÍPTĂ, bripte, s. f. (Reg.) Cuțit sau briceag primitiv, cu mâner de lemn. ♦ Expr. A lua (pe cineva) la briptă = a bate (pe cineva). – Din scr. britva, ucr. brytva.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu briptă
RUJÚȚĂ, rujúțe, s.f. (Bot.) Rujuliță. Mândro, de iubirea noastră Răsărit-a ruja-n coastă. Cine-n lume s-ar afla Ca să rupă rujuța, Mare iubire-ar strica. Vezi definitia »
COMPONÉNȚĂ, componențe, s. f. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; compoziție, alcătuire. – Compon[ent] + suf. -ență (după absent-absență). Vezi definitia »
BÉRTĂ, berte, s. f. (Reg.) Broboadă de lână croșetată, cu ciucuri. – Din fr. berthe „pelerină”. Vezi definitia »
AGROBOTÁNICĂ s. f. studiul plantelor agricole. (< fr. agrobotanique) Vezi definitia »
herágră s. f. – Gută la mîini. Ngr. ϰειράγρα, cf. podagră. Sec. XVII, înv. (Murnu 28). Vezi definitia »