SĂPUNÁRIȚĂ, săpunarițe, s. f. (Bot.) Odagaci (Saponaria officinalis). – Săpun + suf. -ariță. Vezi definitia »

CVARTADÉCIMĂ / CUARTADÉCIMĂ s. f. (muz.) interval de 14 trepte (o septimă peste octavă). (< lat. quarta decima) Vezi definitia »

PLESNITÚRĂ, plesnituri, s. f. Faptul de a plesni; lovire, izbire; zgomot produs de anumite lovituri. ♦ Crăpătură, fisură. [Var.: pleznitúră s. f.] – Plesni + suf. -tură. Vezi definitia »

CENTROSFÉRĂ s. f. 1. partea centrală a globului terestru, cu densitate foarte mare, din metale grele, complet disociate și gazificate; barisferă, metalosferă. 2. (biol.) regiune cu aspect de stea din jurul centriolului. (< fr. centrosphère) Vezi definitia »

púlpă (púlpe), s. f. – 1. Ansamblu anatomic format din mușchii posteriori gambei. – 2. Coapsă. – 3. Carne macră. – 4. Țesut moale și cărnos al fructelor. – 5. Țesut conjunctiv dentar. – 6. Uger. – Mr., megl. pulpă, istr. pupę. Lat. pŭlpa (Pușcariu 1399, Candrea-Dens., 1458; REW 6834), cf. alb. pulpjë (Philippide, II, 652), it., prov., port. polpa, v. fr. poupe. Sensul 2, incorect dar destul de răspîndit în Munt., se explică prin extinderea sensului 1, cel de „parte musculară a gambei”. Sensurile 4 și 5 sînt împrumuturi neol., din fr. pulpe. – Der. pulpar, s. n. (apărătoare a pulpelor purtată de războinici; jambieră, obială); pulpos, adj. (cu pulpe groase; cu uger mare); împulpa, vb. refl. (Trans., a se forța; a recăpăta forțe; a se însufleți), pe care DAR îl trimite la un lat. *impŭlpāre. – Cf. pulpană. Vezi definitia »