Definita cuvantului borilă
BORILĂ, țar vlaho-bulgar (1207-1218). În timpul lui s-au intensificat tendințele centrifuge ale marii boierimi, iar țaratul a suferit pierderi teritoriale. A combătut bogomilismul.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu borilă
SPĂTĂREÁSĂ, spătărese, s. f. Soție de spătar2. – Spătar2 + suf. -easă. Vezi definitia »
potoríță, potoríțe, s.f. (reg.) 1. nume de monedă veche cu valoare de 10-20 de bani. 2. unitate de măsură pentru volume egală cu o jumătate de metru cub. 3. (înv.) veche măsură de capacitate. Vezi definitia »
TASTIÉRĂ, tastiere, s. f. 1. Mecanism care declanșează sunetele unui tub de orgă sau coardele unor instrumente cu claviatură. 2. Plăcuță specială de lemn tare, fixată la instrumentele cu coarde, deasupra părții superioare a cutiei de rezonanță. [Pr.: -ti-e-] – Din it. tastiera. Vezi definitia »
ÁRFĂ s. f. V. harpă. Vezi definitia »
PĂȘÚNĂ s. f. v. pășune. Vezi definitia »