a fi lovit de cutremur expr. (iron.) a fi fricos. Vezi definitia »

AZÚR s. n. (Livr.) Culoare albastră deschisă; p. ext. albastrul cerului. – Din fr. azur, lat. azzurum. Vezi definitia »

DUR², -Ă adj. 1. (despre corpuri) tare, solid; greu de străpuns, de zgâriat. ♦ consoană ~ă = consoană care nu are nici un element palatal în articulația ei. 2. (despre ape) cu mare proporție de săruri de calciu și magneziu. 3. (fig.) aspru; crud, brutal. (< fr. dur, lat. durus) Vezi definitia »

SEJÚR s.n. Ședere, rămânere temporară într-o localitate, într-un loc. [< fr. séjour]. Vezi definitia »

BRANHIOZÁUR s.m. Mic animal amfibiu fosil, asemănător cu o salamandră, care trăia în mlaștini. [Pron. -hi-o-. / < fr. branchiosaurus, cf. gr. branchia – branhie, sauros – reptilă]. Vezi definitia »