OCTAVÍN s. n. flaut mic cu o octavă mai sus decât flautul. (< fr. octavin) Vezi definitia »

BOVÍN, -Ă I. adj. 1. referitor la bou. 2. (fig.) de om prost, tâmpit; de bou. II. s. f. pl. subfamilie de rumegătoare: boul. (< fr. bovin/és/, lat. bovinus) Vezi definitia »

TURCHÍN, -Ă adj. De culoare albastră-închisă și mată. // s.n. Varietate de turcoază. [< fr. turquin, it. turchino]. Vezi definitia »

MONOCLÍN s.n. (Geol.) Structură monoclinală. [Cf. fr. monocline, germ. Monokline]. Vezi definitia »

LEONÍN², -Ă adj. versuri ĕ = versuri în care rimează emistihurile; rimă ~ă = rimă foarte bogată, cu două sau trei silabe asemănătoare. (< fr. léonin) Vezi definitia »