Definita cuvantului albăstrime
ALBĂSTRÍME, (2) albăstrimi, s. f. 1. Calitatea de a fi albastru; culoare albastră. 2. Întindere de culoare albastră; spațiu albastru. 3. (Înv., peior.) Termen cu care țăranii numeau uneori pe cei îmbrăcați orășenește; (prin restricție) ciocoime. ♦ Partidul conservator (al boierilor). – Din albastru2 + suf. -ime.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu albăstrime
GRĂSÍME, grăsimi, s. f. 1. Substanță unsuroasă răspândită în țesuturile animale și în plante, formând, la om și la unele animale, primul strat de sub piele, care acoperă mușchii. 2. Pată de grăsime (1). 3. Starea, însușirea unei ființe grase (I 1). – Gras + suf. -ime. Vezi definitia »
PTERIDOSPÉRME s. f. pl. grup de gimnosperme primitive fosile, asemănătoare cu ferigile, care se înmulțesc prin semințe. (< fr. ptéridospermées) Vezi definitia »
păoríme s.f. (reg.) țărănime. Vezi definitia »
céșme s.n. (reg.) alice (de plumb). Vezi definitia »
ALBÍME, albimi, s. f. (Rar) Albeață (1). – Alb + suf. -ime. Vezi definitia »