Definita cuvantului albăstrime
ALBĂSTRÍME, (2) albăstrimi, s. f. 1. Calitatea de a fi albastru; culoare albastră. 2. Întindere de culoare albastră; spațiu albastru. 3. (Înv., peior.) Termen cu care țăranii numeau uneori pe cei îmbrăcați orășenește; (prin restricție) ciocoime. ♦ Partidul conservator (al boierilor). – Din albastru2 + suf. -ime.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu albăstrime
șóime s.f. pl. (reg.) șoimane, iele, șoimărițe. Vezi definitia »
MILIARDÍME s.f. Număr egal cu a miliarda parte dintr-un întreg. [Cf. fr. milliardième]. Vezi definitia »
IENICERÍME s. f. (Rar) Armata ienicerilor; mulțime de ieniceri. – Ienicer + suf. -ime. Vezi definitia »
SURZÍME, surzimi, s. f. (Rar) Surzenie. – Din surzi + suf. -ime. Vezi definitia »
USTURÍME, usturimi, s. f. Senzație dureroasă caracteristică, pricinuită de o înțepătură, de o arsură, de urzicare, de un miros înțepător etc.; usturătură. – Ustura + suf. -ime. Vezi definitia »