RÂMĂTÚRĂ, râmături, s. f. Loc unde a râmat un porc; pământ scormonit de un porc. – Râma + suf. -ătură. Vezi definitia »

MAGNETOREZISTÉNȚĂ s. f. element semiconductor a cărui rezistență crește o dată cu câmpul magnetic în care este plasat. (< fr. magnétorésistance) Vezi definitia »

PĂLĂMÍDĂ², pălămide, s. f. Pește marin răpitor, de forma unui fus gros, cu spatele albastru, cu solzi mici și cu numeroși dinți pe fălci (Sarda sarda). ◊ Compus: pălămidă-de-baltă = pește mic cu corpul acoperit cu plăci osoase și cu spini (Pungitius platygaster). – Din ngr. palamídha. Vezi definitia »

HUIDUIÁLĂ, huiduieli, s. f. Acțiunea de a huidui și rezultatul ei; huiduitură. [Pr.: -du-ia-] – Huidui + suf. -eală. Vezi definitia »

GITÁNĂ, gitane, s. f. (Livr.) Țigancă (din Spania). – Din sp. gitana, fr. gitane. Vezi definitia »