Definita cuvantului albitură
ALBITÚRĂ, albituri, s. f. 1. (La pl.) Rufărie. 2. Nume generic dat exemplarelor mici de plătică, babușcă etc. 3. (Reg.) Nume dat rădăcinilor de pătrunjel și de păstârnac. 4. (Tipogr.) Mici piese de plumb care servesc la completarea spațiului alb dintre litere, cuvinte sau rânduri; p. ext. spațiu alb între rânduri. – Din alb2 + suf. -(i)tură.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu albitură
BISERICÚȚĂ, bisericuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui biserică. 2. Fig. Cerc îngust de oameni, cu preocupări egoiste, dușmănoase colectivității; gașcă. Vezi definitia »
ATOMÍSTICĂ s.f. Teorie, doctrină care are la bază compoziția atomică a corpurilor. ♦ Știință despre atom; fizică nucleară. [Gen. -cii. / < fr. atomistique]. Vezi definitia »
AEROGRÁMĂ, aerograme, s. f. 1. Comunicare transmisă prin telegrafie fără fir. 2. Scrisoare pentru poșta aeriană; imprimat special pentru o astfel de scrisoare. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérogramme. Vezi definitia »
DUMNEAVOÁSTRĂ pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 2-a (singular și plural). [Var.: (pop.) dumnevoástră pron. pers.] – Domnia + voastră. Vezi definitia »
ARTÉRĂ s.f. 1. Vas de sânge prin care circulă sângele de la inimă la organe și țesuturi. ♦ (Fig.) Cale, drum de comunicație. 2. Conductă hidraulică principală de alimentare prin care se transportă apa spre locul de consum. ♦ Linie electrică de alimentare pe care se transportă energia spre locul de consum. [< fr. artère. cf. lat. arteria]. Vezi definitia »