CRIBLÚRĂ s. f. piatră dură, sfărâmată mărunt, pentru îmbrăcăminte rutieră. (< fr. criblure) Vezi definitia »

dáltă (dắlți), s. f. – Unealtă de oțel în formă de pană tăioasă. Sl. dlato (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Lexicon, 162; Cihac, II, 91; Conev 66), cf. bg. dlato, dleto, alb. dal’të. Metateza lichidei indică un împrumut foarte vechi, probabil anterior sec. XI (Rosetti, BL, XIV, 116), fiind poate unicul termen sl. de acest gen. Berneker 208 propunea ca etimon un sl. *dolto. Cf. baltă. – Der. dăltui, vb. (a sculpta, a ciopli); dăltuitură, s. f. (dăltuire, cioplire); dăltuitor, s. m. (cioplitor). Vezi definitia »

spláhnă s. f. – Suflet, simțire. Ngr. σπλάχνα. Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

GLOMERULÍTĂ s.f. (Med.) Varietate de nefrită în care domină leziunile glomerulului. [< fr. glomérulite]. Vezi definitia »

POHFÁLĂ, pohfale, s. f. (Înv.) 1. Laudă, slavă, preamărire. 2. Pompă, fast, strălucire. 3. Mândrie, trufie, orgoliu. [Var.: pofálă s. f.] – Din sl. pohvala. Vezi definitia »