ALPÉSTRU, -Ă, alpeștri, -stre, adj. Alpin; de mare altitudine. – Din fr. alpestre. Vezi definitia »

pístru s. m. – Berbec alb cu pete negre pe cap. Sl. pistrŭ „pestriț”, cf. păstrăv, pestriț. – Der. pistrui (var. pestrui), s. m. (pată mică pe față); pistrui, adj. (pestriț, pătat); pistruiat, adj. (cu pistrui), cuvinte folosite în Munt. și Mold. (ALR, I, 26); pistră, s. f. (Mold., pînză groasă); pistrueț, adj. (pătat, cu pistrui); pistruială, s. f. (varietate); împistrui, vb. (a picta, a orna; a broda; a împodobi; a picta ouăle cu ceară și vopsele), probabil prin confuzia lui pistrui „pestriț” a sl. pistriti „a varia” cu sl. pristroiti „a împodobi”; împistritură, s. f. (pictură; podoabă). Vezi definitia »

SCÉPTRU, sceptre, s. n. Toiag, baston (împodobit) purtat de suverani ca simbol al autorității. ♦ Fig. Demnitate, putere, mărire, autoritate de suveran; domnie, conducere. – Din fr. sceptre, lat. sceptrum. Vezi definitia »

HEMOTAHOMÉTRU s. n. aparat pentru determinarea vitezei de circulație a sângelui. (< engl. hemotachometer) Vezi definitia »

IZOPERIMÉTRU s. n. figură geometrică ale cărei perimetre sunt egale. (< fr. isopérimètre) Vezi definitia »