HIPOSCÉNIU s. n. (ant.) zid care susținea scena unui teatru deasupra orchestrei. ◊ parte a orchestrei care se afla în fața acestui zid. (< fr. hyposcénium) Vezi definitia »

fălnógiu s.m. (reg., înv.) primar de sat. Vezi definitia »

RUȘCHÍU s. n. (Trans.) Bolovăniș, stâncăraie. (din rus²; s-a spus prob., în loc de ruschiu (cf. rușcea și ruscea), datorită culorii roșiatice a unora dintre aceste regiuni pietroase, cum se întâmplă în cazul lui rușeț, des folosit ca toponim; explicația lui Pușcariu, din lat. rūscŭlum, nu este convingătoare) Vezi definitia »

Edificiu cu aceeasi functiune ca teatrul, insa acoperit (in Grecia Antica) Vezi definitia »

CONCÉDIU s. n. interval de timp în care angajații sunt scutiți, în temeiul legii, de a presta muncă. (<concedia, după fr. congé) Vezi definitia »