ÎNFRĂȚÍRE s. f. 1. Acțiunea de a (se) înfrăți și rezultatul ei; prietenie frățească; fraternizare. 2. Formare a lăstarilor laterali la baza tulpinii principale a cerealelor păioase sau a gramineelor perene din pajiști; lăstărire. – V. înfrăți. Vezi definitia »

HIDROZOÁRE s. n. pl. clasă de celenterate marine și de apă dulce: hidrele și meduzele. (< fr. hydrozoaires) Vezi definitia »

CURBÁRE s.f. Acțiunea de a (se) curba; arcuire, încovoiere. [< curba]. Vezi definitia »

NĂSCOCÍRE, născociri, s. f. Acțiunea de a (se) născoci și rezultatul ei; ceea ce născocește cineva; născoceală. – V. născoci. Vezi definitia »

AUTOMULȚUMÍRE s.f. Mulțumire de sine însuși în urma unor succese, care duce la suficiență, la stagnare, la regres și la lipsă de vigilență; autoîncântare. [< auto¹- + mulțumire]. Vezi definitia »