Definita cuvantului bran
BRAN 1. Deal în Subcarpații Olteniei, între Jiu și Gilort, care limitează spre S depr. Tîrgu Jiu-Cîmpu Mare. Alt. max.: 421 m. Expl. de lignit (Rovinari) și de petrol (Bîtleni, Țicleni). 2. Pas în E Carpaților Meridionali, între M-ții Piatra Craiului (la NV), Leaota și Bucegi (la SE), care permite legătura între depr. Cîmpulung și Bîrsei. Alt.: 1.240 m. Se mai numește Giuvala. 3. Com. în jud. Brașov, în N culoarului depresionar Rucăr-Bran; 5.727 loc. (1991). Stațiune climaterică. Produse lactate. Expl. forestiere. Turism. Aic se află castelul B., fostă cetate medievală care apăra drumul comercial ce lega Brașovul de Țara Românească; prima mențiune despre începutul construirii cetății B. datează din 1377. În perioada 1395-1425, cetatea B. a fost în stăpînirea lui Mircea cel Bătrîn și a fiului său Mihail, iar între 1498 și 1878 în cea a orașului Brașov. Între 1920 și 1947 castelul a fost proprietate regală. Transformări în sec. 17 și 20. Azi muzeu de artă feudală.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bran
haván, havánuri, s.n. (înv.) 1. bombardă, piuă, haubiță, mortieră. 2. (mold.) vas de pisat semințe; piuliță. 3. (munt.) mașină de tăiat foile de tutun. Vezi definitia »
SPAVÁN, spavane, s. n. Tumoare osoasă care se formează la încheietura piciorului dinapoi la cai sau la boi, făcându-i să șchiopăteze; os mort. – Din it. spavano. Vezi definitia »
RAHIDIÁN, -Ă adj. care aparține coloanei vertebrale sau măduvei spinării. (< fr. rachidien) Vezi definitia »
pițán, pițáni, s.m. (reg.) pui de găină. Vezi definitia »
INDIÁN2, -Ă I. adj., s. m. f. 1. (locuitor) din India. 2. amerindian. II. adj. care aparține Indiei; indic; hindus (1). ♦ arta ~ă = artă care s-a dezvoltat de la sfârșitul mileniului IV a. Chr., în cadrul culturilor din valea Indului, legate de dezvoltarea budismului și a brahmanismului. (< fr. indien) Vezi definitia »