TÚCI, (2), tuciuri, s. n. 1. Fontă. 2. Ceaun, vas (de fontă). – Din tc. tuç (lit. tunç). Vezi definitia »

ZĂDĂRNICÍ, zădărnicesc, vb. IV. Tranz. A Face să nu se realizeze ceva; a pune piedici la ceva; a dejuca un plan, o uneltire etc. – Din zadarnic. Vezi definitia »

BULBUCI, s.m.pl. 1. Picãturi mari de apa de ploaie de varã, care formeazã la cãderea ploii pe sol, un fel de bule de aer. Vezi definitia »

jâstăcí, jâstăcésc. vb. IV refl. (reg.) a se fâstâci. Vezi definitia »

surgúci (-uri), s. n. – 1. Panaș împodobit, mănunchi de pene. – 2. Plantă (Delphinium Ajacis). Tc. sorguc (Șeineanu, II, 350; Lokotsch 1926), cf. ngr. σεργούτζι, sb. sorguč. Vezi definitia »