Definita cuvantului creier
CRÉIER, creieri, s. m. 1. Partea cea mai importantă a sistemului nervos central la animale, organ al gândirii și al conștiinței la om, situat în cutia craniană și compus din trunchiul cerebral, creierul mic și emisferele cerebrale. ◊ Creierul mic = parte a creierului situată in regiunea posterioară și inferioară a craniului; cerebel. Creierul mare = parte a creierului situată în regiunea anterioară și superioară a craniului. 2. Fig. Minte, inteligență, judecată. ♦ Element care organizează și conduce o acțiune. 3. (În expr.) Creierii (sau creierul) munților = locurile cele mai înalte și mai greu accesibile ale munților. [Var.: (înv.) críer s. m.] – Lat. c(e)rebellum.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu creier
ORDURIÉR, -Ă adj. murdar, obscen. (< fr. ordurier) Vezi definitia »
TERASIÉR, -Ă I. adj. referitor la terasament. II. s. m. lucrător la terasamente. (< fr. terrassier) Vezi definitia »
ȘAMOTIÉR s.m. Muncitor care se ocupă cu arderea cărămizilor refractare și cu căptușirea cuptoarelor cu șamotă; șamotar, șamotor. [Pron. -ti-er. / < șamotă + -ier]. Vezi definitia »
-IÉR1 elem. -ar2. () Vezi definitia »
FÉLCER, -Ă, felceri, -e, s. m. și f. Persoană cu o pregătire medicală medie, care asistă pe medic; agent sanitar. – Din germ. Feldscher, rus. fel'dšer, magh. felcser. Vezi definitia »