Definita cuvantului altar
ALTÁR, altare, s. n. 1. Parte a bisericii, despărțită de naos prin catapeteasmă, în care se oficiază liturghia; fig. religia creștină. 2. Ridicătură din piatră, pământ sau lemn pe care, în vechime, se aduceau jertfe zeilor. [Var.: (înv.) oltár s. n.] – Lat. altarium.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu altar
PARLOÁR s. n. sală de primire (într-un internat, într-o cazarmă); vorbitor. (< fr. parloir) Vezi definitia »
CONCESIONÁR s. m. beneficiar al unei concesiuni. (<fr. concessionnaire) Vezi definitia »
CUȚITÁR, cuțitari, s. m. 1. Persoană care face sau vinde cuțite sau alte instrumente de tăiat. 2. (Fam.) Scandalagiu gata să scoată cuțitul în timpul unei certe sau al unei încăierări; bătăuș. – Cuțit + suf. -ar. Vezi definitia »
POPOTÁR s.m. Militar însărcinat cu administrarea unei popote. [< popotă + -ar]. Vezi definitia »
EXTRASTATUTÁR, -Ă adj. în afară de statute; nestatutar. (< fr. extra-statutaire) Vezi definitia »