Definita cuvantului altar
ALTÁR, altare, s. n. 1. Parte a bisericii, despărțită de naos prin catapeteasmă, în care se oficiază liturghia; fig. religia creștină. 2. Ridicătură din piatră, pământ sau lemn pe care, în vechime, se aduceau jertfe zeilor. [Var.: (înv.) oltár s. n.] – Lat. altarium.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu altar
BECÁR, becari, s. m. Semn muzical care anulează un bemol sau un diez anterior și redă notei tonul natural. – Fr. bécarre. Vezi definitia »
DESTINATÁR, -Ă s. m. f. cel căruia i se trimite, i se adresează ceva; adresant. (< fr. destinataire) Vezi definitia »
ALTITUDINÁR, -Ă adj. (Rar) Înalt, de altitudine. [< fr. altitudinaire]. Vezi definitia »
spuzár, spuzáre și spuzáruri, s.n. (reg.) 1. vătrai (pentru jăratic). 2. turtă (de făină sau de mălai) coaptă în spuză; nume generic dat unor iritații ale pielii, unor erupții sub forma unor pete roșii și bășicuțe; spuzeală, spuză, spuzitură. Vezi definitia »
sar de la o idee la alta Vezi definitia »