FOTOCOLORIMÉTRU s. n. 1. instrument pentru aprecierea temperaturii culorii unei surse luminoase. 2. (text.) aparat cu care se analizează calitatea coloranților. (< fr. photocolorimètre) Vezi definitia »

HIPOCÉNTRU, hipocentri, s. m. Centrul unui cutremur de pământ, situat de obicei în adâncul scoarței pământului, acolo unde au avut loc deplasări de straturi. – Din fr. hypocentre. Vezi definitia »

JUGÁSTRU, jugaștri, s. m. Arbore de lemn alb și tare, înalt până la 15 m, cu scoarța roșiatică, cu frunze palmate și cu flori verzi, care crește în regiunile de câmpie și de dealuri (Acer campestre). – Lat. *jugaster (< jugum „jug”). Vezi definitia »

SFIGMOMANOMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale; sfigmotensiometru, tensiometru (2). (< fr. sphygmomanomètre) Vezi definitia »

ROMBOÉDRU, romboedre, s. n. 1. Poliedru cu toate fețele în formă de romb. 2. Formă cristalografică simplă, limitată la șase fețe cu contur rombic. – Din fr. rhomboédre. Vezi definitia »