NEA, OMAT Vezi definitia »

Operatiunea de sale and lease-back, o varianta a contractului de leasing, reprezinta vânzarea de catre o întreprindere (care va deveni locatar/utilizator) a unor imobilizari catre o societate de creditare (locatorul/ finantatorul), urmata de preluarea lor imediata în regim de leasing. Acest tip de operatiuni este foarte atractiv pentru întreprinderi din simplul motiv ca prin intermediul unui astfel de contract acestea pot beneficia de o infuzie importanta de lichiditati ce poate fi utilizata pentru investitii pe termen lung sau pentru capital de lucru, pastrând pe toata perioada de leasing drepturile de utilizare ale imobilizarilor respective. Vezi definitia »

MĂSEÁ, măsele, s. f. 1. Fiecare dintre dinții mari (terminați cu o suprafață plată) fixați în partea posterioară a maxilarelor, după canini, la om și la unele animale, servind la zdrobirea și la măcinarea alimentelor; molar¹. ◊ Măsea de minte = fiecare dintre cele patru măsele care apar la sfârșitul adolescenței. ◊ Expr. (Oltean) cu douăzeci și patru (sau cu gura plină) de măsele = (om) voinic și isteț, descurcăreț, abil. A-i crăpa (cuiva) măseaua (sau măselele) (în gură) = a fi nerăbdător, a avea mare nevoie de ceva. A trage (sau a o lua) la măsea = a bea mult, a fi bețiv. N-ajunge nici pe o măsea = e foarte puțin, e insuficient. A nu avea ce pune (sau a nu ajunge) (nici) pe o măsea sau nici cât (să) pui pe o măsea = a avea foate puțin (de mâncare). A lepăda, a arunca etc. (pe cineva sau ceva) ca pe o măsea stricată = a se debarasa (de cineva sau ceva) fără părere de rău. 2. Compus: (Bot.) măseaua-ciutei = mică plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori roșii, cu frunze pătate roșu-brun (Erythronium dens canis). 3. Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte asemănătoare, ca formă sau ca funcție, cu măseaua (1) (la roata morii, la grindeiul de la piuă, la grapă, leucă, tălpile saniei, bocanci etc.) – Lat. maxilla „maxilar”. Vezi definitia »

HALEÁ adj. invar. (Înv., despre boieri) În serviciu, în funcție, în activitate. – Tc. hâljâ. Vezi definitia »

ALBĂSTRÉA, albăstrele, s.f. – V. albăstrel (2) [DEX'98] Vezi definitia »