TOMÍSM s. n. Doctrină filozofică-teologică a lui Toma d'Aquino. – Din fr. thomisme. Vezi definitia »

IZOCRONÍSM s. n. 1. proprietate a unor fenomene de a fi izocrone. 2. stare a două celule nervoase sau musculare care au aceeași cronaxie. (< fr. isochronisme) Vezi definitia »

MATERIALÍSM s. n. 1. Concepție filozofică potrivit căreia materia este factorul prim, iar conștiința factorul derivat; spec. filozofie marxistă. ◊ Materialism dialectic = știința despre raportul dintre materie și conștiință, despre legile cele mai generale ale mișcării și dezvoltării naturii, societății și cunoașterii, care este în același timp baza filozofică a marxism-leninismului. Materialism istoric = parte integrantă a filozofiei marxist-leniniste, al cărei obiect îl constituie societatea în unitatea și interacțiunea laturilor ei, legile generale și forțele motrice ale dezvoltării istorice. 2. (Depr.) Interes exagerat manifestat de cineva pentru problemele materiale. – [Pr.: -ri-a-] – Din fr. matérialisme, germ. Materialismus. Vezi definitia »

ACTINOTROPÍSM s.n. (Biol.) Tendința de îndreptare a plantelor către razele de lumină. [< fr. actinotropisme, cf. gr. aktis – rază, tropos – învârtire]. Vezi definitia »

HIPERINSULINÍSM s. n. creștere a hipersecreției de insulină în organism. (< fr. hyperinsulinisme) Vezi definitia »