Definita cuvantului brăescu
BRĂESCU, Smaranda (1899-1960, n. Hănțești, jud. Galați), pilot și parașutist român. Pionieră a aviației sportive românești. Prima femeie din România care a obținut brevet internațional de parașutism (Berlin, 1928) și brevet de pilot de aviație (Cleveland, S.U.A., 1933). Campioană mondială la parașutism cu record mondial feminin (6.000 m înălțime, 1931) și record mondial absolut (7.233 m înălțime, 1932).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu brăescu
nici pe dracu’ / pe naiba expr. (pop.) nimic. Vezi definitia »
cu valenta absoluta Vezi definitia »
CĂLINESCU, Alexandru (1907-1937, n. Focșani), scriitor român. Lirică de o deosebită sensibilitate maladivă, pusă sub semnul lui Baudelaire și Bacovia („Decenii”, „Mări moarte”) și un roman (în colab. cu Pavel Nedelcu, „Destrămarea”). Vezi definitia »
găurescu s. invar. (er.) vagin. Vezi definitia »
ANDRICU, Mihail (1894-1974, n. București), compozitor român. M. coresp. al Acad. (1948), prof. univ. la București. Unul dintre făuritorii școlii simfonice românești de inspirație folclorică. Simfonii, balete („Taina” și „Luceafărul”), muzică de cameră și instrumentală. Vezi definitia »