OCAZIONALÍSM s. n. Doctrină teologică care consideră că singura cauză reală a modificărilor corporale și sufletești este voința divinității. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. occasionnalisme. Vezi definitia »

PIROMORFÍSM s. n. modificarea structurii și a compoziției rocilor, provocată de o temperatură înaltă. (< fr. pyromorphisme) Vezi definitia »

SECENTÍSM s. n. Mișcare literară și artistică din sec. XVII în Italia. – După it. secentismo. Vezi definitia »

FOTOTACTÍSM s.n. (Biol.) Sensibilitate, reacție a protoplasmei la lumină; fototaxie. [< fr. phototactisme]. Vezi definitia »

CONFIGURAȚIONÍSM s. n. concepție în psihologia structuralistă potrivit căreia în învățarea citirii și scrierii cuvintelor copilul prinde totul în forme întregi, în structuri; gestaltism. (< engl. configurationism) Vezi definitia »