strălucós, -oásă, adj. 1. (înv.) strălucitor, scânteietor. 2. (reg.; în compus) goangă strălucoasă = licurici. Vezi definitia »

nărtâciós, nărtâcioásă, adj. (reg.) năsos, nărtos, năros, năsut. Vezi definitia »

PĂSTÓS, -OÁSĂ adj. (Despre un material) Care are consistență de pastă, ca o pastă. [< pastă + -os, cf. fr. pâteux]. Vezi definitia »

ZĂPĂDÓS, -OÁSĂ, zăpădoși, -oase, adj. (Rar) Cu multă zăpadă, plin de zăpadă. – Zăpadă + suf. -os. Vezi definitia »

PUCIÓS, -OÁSĂ, pucioși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Înv. și pop.) Care miroase urât (a sulf); puturos. ◊ Apă pucioasă = apă (minerală) sulfuroasă. 2. S. f. (Pop.) Sulf. ◊ Apă de pucioasă = apă (minerală) sulfuroasă. – Lat. *puteosus. Vezi definitia »