Definita cuvantului amănunțime
AMĂNUNȚÍME, amănunțimi, s. f. Amănunt, detaliu. – Din amănunt1 + suf. -ime.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu amănunțime
CRĂÍME, (rar) crăimi, s. f. (Poetic sau în basme) 1. Mulțime de crai (1). 2. Crăie. – Crai + suf. -ime. Vezi definitia »
PRONÚME, pronume, s. n. 1. (Gram.) Parte de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv. 2. (Prin confuzie) Prenume. – Din lat. pronomen, fr. pronom (după nume). Vezi definitia »
HUSĂRÍME s. f. (Înv.) Mulțime de husari. – Husar + suf. -ime. Vezi definitia »
stârpíme s.f. (înv.) sterilitate. Vezi definitia »
CIOCOÍME s. f. Mulțime de ciocoi1; totalitatea ciocoilor1. – Ciocoi1 + suf. -ime. Vezi definitia »