PREZBÍTER, prezbiteri, s. m. Titlu (onorific) pentru o persoană care face parte din cinul¹ (2) bisericesc; spec. preot. – Din ngr. presbytos, fr. presbytère. Vezi definitia »

COPALIÉR s. m. arbore care produce copal. (< fr. copalier) Vezi definitia »

ECHÉR s. n. 1. instrument de desen, triunghi dreptunghic, servind la trasarea perpendicularelor sau a paralelelor, la verificarea unghiurilor drepte etc. 2. instrument topografic pentru stabilirea a două aliniamente perpendiculare pe teren. (< fr. équerre) Vezi definitia »

EȘICHIÉR s. n. 1. dispunere a unor obiecte pe mai multe rânduri, cu intervale uniforme între ele. 2. dispozitiv în care trupele unei unități, așezate masat în careuri, sunt despărțite prin intervale egale. 3. (fig.) loc unde se opun partide, interese (politice). (< fr. échiquier) Vezi definitia »

RÍDGER s.n. Utilaj folosit pentru executarea digurilor mici, în lucrări de irigații sau pentru reținerea zăpezilor. [< engl. ridger]. Vezi definitia »