Definita cuvantului breaslă
BREÁSLĂ (‹ sl.) s. f. 1. (În evul mediu) Asociație de meșteșugari de aceeași branșă, care se supun unei discipline colective în scopul apărării și promovării intereselor lor economice și de altă natură. B. au apărut în Europa apuseană în sec. 9-10, iar pe teritoriul României mai tîrziu (în Transilvania în sec. 14, în Țara Românească și Moldova în sec. 16). 2. Nume dat organizațiilor profesionale, formate din muncitori și patroni, în timpul dictaturii regale (1938-1940). 3. Meserie.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu breaslă
ciosvấrtă, ciosvấrte, s.f. 1. (înv.) a patra parte dintr-un întreg; sfert, firtă. 2. (reg.) sfert, pătrar dintr-un animal tăiat, ciric, coapsă, arm, but. 3. (reg.) lemn crăpat în patru, draniță. 4. (reg.) grămadă de crengi de vânzare; cirtă. Vezi definitia »
MIXTÚRĂ s. f. 1. amestec de elemente eterogene. 2. amestec din mai multe substanțe, materiale lichide sau granulare. ◊ medicament dintr-un amestec de mai multe substanțe. ◊ (pl.) produse miniere naturale, din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfărâmate pentru separarea substanțelor utile. 3. (muz.) registrație la orgă care constă din adăugarea la sunetul fundamental a câtorva armonice superioare. (< fr. mixture, lat. mixtura) Vezi definitia »
COPROCULTÚRĂ, coproculturi, s. f. Cultivare și identificare pe medii speciale de cultură a germenilor prezenți în materiile fecale. – Din fr. coproculture. Vezi definitia »
PERINEVRÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a perinervului. [Cf. fr. périnévrite]. Vezi definitia »
VACÁNȚĂ s.f. Situație și perioadă de timp în care un post, o funcție, o demnitate rămân vacante. Vezi definitia »